Posteaza o fotografie in fiecare zi timp de 1 an – primele 30 de zile

Primele 30 de fotografrii din #onceaday. Pentru cei care nu stiu, m-am decis sa postez cate o fotografie in fiecare zi timp de cel putin un an. S-au adunat atat de multe fotografii nepostate nicaieri si e e pacat, asadar, spor la vizionare!


Sirnea – Am gasit ceata.E ceata.

October 28, 2017 Peisaje, Photography 0 Comments

Ziua 3, ne trezim, ma uit spre cer, se vad stelele, inca o zi de toamna superba. Este ora 5, ma duc sa il i-au pe Marius si pornim plini de entuziasm catre satul Sirnea.

Pe drum, prin Bran-Moeciu incepe sa apara ceata, dar stelele inca se vedeau. Ne emotionam, ne bucuram suntem extaziati.
Verde, am uitat ca sunt semafoare din 3 in 3 km pe portiunea asta de drum. Pornim, mai mergem un pic si facem dreapta catre Sirnea. Drumul e bun, asfaltul destul de proaspat.

Bezna, nimeni nu e treaza la 5.30 dimineata. Noi inca suntem entuziasti. De data asta avem amandoi frontalele pregatite. Ne facem bagajul si pornim catre culme sa asteptam cuminti rasaritul. Cativa catei vor neaparat sa vorbeasca cu noi, dar sunt destul de prietenosi. Mergem mai departe, e noapte, facem un live pe fb 🙂 https://www.facebook.com/adrianvajuphoto/videos/10156052701659095/

Nu se vede decat lumina lanternei, e inca noapte, bezna. Ajungem pe deal si dintr-o data liniste. Nu mai vedem nimic, a venit ceata, nu mai vedem la 1 metru in fata. Ne facem curaj si stingem frontalele…Oare o sa fim rapiti de extraterestrii? E liniste dar in acelasi timp e sinistru. Dupa 15 minute ochii incep sa se obisnuiasca cu intunericul. Incet insa isi face loc si frigul, asa ca eu incep sa ma misc si sa imi dezmortesc picioarele. Suntem plini de speranta.

7.30, e inca noapte, ceata e mai groasa decat am crezut. Mai asteptam putin, nimic, doar cativa copaci incep sa se intrezareasca, e ceata si e multa (toata, cum spune un amic). Pe la 8 ne decidem sa pornim spre masina. E ceata. Oamenii incep sa se trezeasca probabil dar noi nu ii vedem. Doar un localnic era in zona cu al lui cal. Facem cateva fotografii, cu copaci, cu cai cu ce mai e in jur si ajungem la masina.

A fost frumos. Ceata te invata sa devii mai creativ, mai minimalist, sa cauti subiecte mai putin ofertante si sa le pui in evidenta. E ceata si in fotografiile mele, asa ca am decis sa fie doar ceata, nu si culoare.

E ceata…


O dimineata de toamna la Pestera, Brasov

October 22, 2017 Locuri, Peisaje, Photography 2 Comments

Joi, vreme superba, ma gandeam deja unde sa ajung in weekend sa surprind niste copaci imbracati in culori de toamna si poate, poate daca am noroc si un pic de ceata, de ce nu. S-a potrivit la fix, pentru ca tocmai ce vine un mesaj de la Marius, hai, iesim, unde mergem sa prindem rasaritul in weekend. Facem lista scurta de locuri cu dealuri din jurul orasului nostru (avem noroc, stam la munte, in orice parte te duci, toamna e blanda si copacii sunt superbi) Sirnea, Pestera, Magura, Holbav….Pestera, Pestera. Ok, am decis, la 5 dimineata purcedem catre dealuri. Marius ma anunta ca mai avem pe cineva in gasca de dimineat, mai exact Horia, care are de gand sa aduca si drona. Zic perfect, cu cat mai multi cu atat mai mare sporul la cautat unghiuri creative.

In sfarsit Sambata ora 3.30. Ceasul suna bland (cat de bland poate suna un ceas la ora 3 dimineata?) si ma instiinteaza ca somnul e gata. Pun de cafea apoi merg spre periuta de dinti care ma astepta cam adormita :). Cafeaua e gata, mananc niste proteine sa imi tina de foame pana mai tarziu, verific ghizodanul, miros borcanul de scortisoara de cateva ori si sunt gata. E 5am, cobor, oamenii sunt la mine la 5.05, totul merge ca uns. Ne oprim la benzinarie punem niste combustibil si gata, masina toarce si ea in sfarsit linistita.

Ajungem la Pestera….incredibil, cerul este….calea lactee….suntem atat de mici. Nu este nici o lumina, cerul cade pe noi. Incercam sa ne dezmeticim si pornim pe drum sa gasim un deal mai inalt de unde sa asteptam rasaritul. Sunt 6 grade, temperatura e perfecta. Trecem pe langa niste vaci care dorm linistite si care isi mai misca din cand in cand talangile. Totul e minunat. Miroase a toamna…

Ajungem pe deal, verificam ora la care rasoarele soarele 7.42. E perfect, avem 30 de minute sa ne obisnuim cu intunericul. Facem glume, incepem sa ne cunoastem mai bine. Toata lumea este extaziata si cand, dintr-o data, de peste culme apare SOARELE: Video Rasaritul La Pestara

 


Pe dealurile Holbavului in cautarea cetii de dimineata

Desi inceputurile mele ca fotograf de natura ma purtau pe dealuri si campii, prin vai si munti, in ultima peroada m-am concentrat mai mult pe latura comerciala si portret/eveniment. Dragostea pentru natura insa a ramas aceeasi si, mi-am propus sa incerc sa ies cat mai des am ocazia, in natura si pentru fotografie, nu doar pentru drumetii montane.
Asadar, intr-o dimineata friguroasa de sfarsit de Septembrie mai exact, 30, am cautat alti cativa temerari cu care sa ma bucur de rasarit pe dealurile Holbavului. Norocul meu a fost ca Marius si Ioana au raspuns categoric DA 🙂

Bucuria de a simti caldura soarelui la prima ora a fost incredibila. Alergam de la un aparat la altul. Fotografiam si in stanga si in dreapta, schimbam obiective, acuma eram in iarba si cautand cadre interesante, acuma eram in picooare la trepied. Nici nu am simtit cand s-a facut ora 9 si lumina a inceput sa nu mai fie atat de interesanta.

Sper ca prin fotografiile de mai jos, sa simti si tu o parte din bucuria pe care am avut-o eu in dimineata de 30 Septembrie 2017 pe dealurile Holbavului.

Lumina buna!
Cu drag,
Adrian